Kefirul are o poveste lungă, care începe în Munții Caucaz, unde oamenii fermentau laptele cu ajutorul unor culturi naturale. De atunci s-au schimbat multe, dar rețeta de bază a rămas aproape aceeași: lapte, bacterii, drojdii și puțină răbdare.
Așa apare băutura aceea ușor acrișoară, cu textură cremoasă, pe care astăzi o găsești în aproape orice magazin.
Kefir: beneficii din lapte și fermentare
Kefirul păstrează nutrienți importanți din lapte, precum proteinele și calciul. Proteinele contribuie la menținerea masei musculare și la sațietate, iar calciul ajută la păstrarea sănătății oaselor și dinților.
Fermentarea îi aduce ceva în plus. Bacteriile și drojdiile transformă o parte din zaharurile naturale ale laptelui și dau kefirului gustul său aparte. Dacă băutura nu este tratată termic după fermentare, poate păstra și culturi vii, care ajung în tubul digestiv odată cu ea.
Aceste microorganisme sunt studiate pentru influența lor asupra microbiotei intestinale, adică acea comunitate de bacterii care trăiește în intestin și participă la buna funcționare a digestiei. Efectele depind însă de culturile prezente în fiecare produs
Chefir: beneficii pentru cei care digeră mai greu laptele
Unul dintre lucrurile interesante la chefir este felul în care fermentarea schimbă laptele. Microorganismele descompun o parte din lactoză, zahărul natural din lapte, care poate provoca balonare și disconfort persoanelor cu intoleranță.
De aceea, unii oameni tolerează chefirul mai bine decât laptele obișnuit. Totuși, chefirul conține în continuare lactoză, așa că fiecare trebuie să țină cont de propria toleranță. Iar pentru persoanele cu alergie la proteinele laptelui, chefirul din lapte nu este o alternativă sigură. Pentru consumul de zi cu zi, un chefir simplu, fără zahăr adăugat, este un punct bun de plecare. Îl bei rece, îl combini cu fructe sau îl pui într-un smoothie. Cum îți place și cum îți priește.


